L-am văzut pe Dumnezeu

 152. L-AM VĂZUT PE DUMNEZEU 

L-am văzut, azi pe Dumnezeu 

Cu mâna-i când m-a mângâiat, 

Nu m-a lăsat să-mi fie greu, 

Nu m-a lăsat, nu m-a uitat. 

Veți râde și vă veți da chiar coate,

Căci eu am spus-o chiar așa 

Și voi veți spune: nu se poate, 

N-a existat nicicând, așa ceva. 

Și totuși... l-am văzut pe Dumnezeu, 

Pe creștet cum m-a mângâiat 

Când eram singură și-mi era tare greu,

Un prieten bun m-a vizitat și un sfat mi-a dat.

A fost trimis de însuși Dumnezeu, 

Deși el n-a știut, doar a venit 

Și a văzut cât îmi este de greu, 

M-a ascultat și apoi el mi-a vorbit. 

Cum să nu spun că a fost Dumnezeu, 

Când eu căldura dragostei supreme am simțit 

Și mă luptam cu mine însămi, tare greu

Și un simplu sfat divin m-a liniștit. 

Acum, când înțelegeți c-a fost doar Dumnezeu 

Și un înger pământesc m-a sfătuit,

Să nu-mi mai spuneți c-am mințit, 

Eu știu că l-am văzut pe Dumnezeu. 

              Emilia Dinescu