Să călcăm pe urmele Lui

155. SĂ CĂLCĂM PE URMELE LUI 

Mă întreb: calc pe urmele lui Hristos

Sau sunt departe, mult prea departe de El?

Da, știu, eu sunt un creștin păcătos, 

Dar cred și vreau să fiu lângă  Hristos.

Nu vreau speranțe efemere și deșarte,

Vreau mântuirea ce-i promisă în Carte, 

Nu vreau decât să fiu un miel în turmă 

Căci va veni și ziua cea din urmă 

Și vreau cu El să fiu pe cale

Căci El e drept și nu vrea să ne înșele, 

În palmele străpunse de cuiele bătute 

Stă nume scrise multe și mărunte 

Și-i scris și numele ce-l port eu cu rușine 

Căci păcătos mă cheamă, chiar pe mine,

Dar știu că-s scris în Carte și în palme

Și haina mi-e spălată, și fața mi-e curată, 

Căci El muri pe cruce ca eu să fiu salvat

Și a înviat pe urmă, El fără de păcat, 

Ca să înviem asemeni și noi cei păcătoși 

Și să avem credință, să fim cei credincioși 

Căci El nu vrea să facem, nimic prea greu pe lume

Ci vrea doar cu credință sa îi călcăm pe urme.

                  Emilia Dinescu

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fiecare pas al tău mă învață

Gânduri

Femeia misterioasă