Vinovați

172. VINOVAȚI 

De am muri un pic de câte ori păcătuim, 

Ne-ar fi teamă de viața ce o trăim, 

Dar noi trăim, ca și cum n-am muri,

Ca și cum veșnic pe pământ vom fi, 

Nu avem regrete de clipele ce trec

Și toate faptele pe care le petrec, 

Sunt clipe ce au fost și nu au să mai vină, 

Sunt ceasuri ce au trecut și noi avem o vină, 

Căci suntem vinovați de timpul care trece

Și suntem vinovați de tot ce se petrece. 

                Emilia Dinescu

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fiecare pas al tău mă învață

Gânduri

Femeia misterioasă