Rugăciunea bisericii

1035. RUGĂCIUNEA BISERICII 

Ne-am adunat în rugă, strigăm cu toții, Tată, 

Venim la cruce acum, venim încă o dată, 

Suntem cam slabi din fire, mărește-ne credința,

Dă-ne încredințarea că avem biruința.

  

S-avem ulei în lampă și să nu ațipim,

E timpul scurt, se pare, nu vrem să adormim, 

Stăm lângă cruce, Doamne, în rugă adunați

Și așteptăm, în slavă  privind înlăcrimați.

Suntem o turmă mică, bolnavi și suferinzi, 

Dar știm că nu ne lași, sperăm ca-i să ne prinzi,

Oprește-ne căderea, suntem copii Tăi 

Chiar dacă în alergare cădem și suntem răi. 

Biserica-i micuță, copii au plecat

Și tineretul, Tată, de mult s-a depărtat, 

Noi stăm pe metereze, ne strângem doar la Tine, 

Nu vrem în lume, Doamne, că știm că nu e bine.

Orașul este în floare, biserica e mică, 

Dar noi vorbim de Tine, mulți poate ca să zică, 

Noi ne luptăm, Părinte, dar lupta nu-i a noastră,

Ne adunăm în rugă, cu ochii pe fereastră. 

S-au adunat în rugă, mulți frați s-au întâlnit, 

În cămăruța mea cu ei, eu m-am unit,

Aștept în rugăciune să aud al Tău glas,

Eu vreau să stau de veghe cu frații în acest ceas.

Îți mulțumim că ruga firavă o asculți 

Chiar dacă suntem slabi și nu suntem nici mulți, 

Suntem încredințați și doar îți mulțumim 

Căci știm că-i de la Tine tot ce noi azi primim. 

Avem încredințarea că vor veni înapoi 

Toți cei care au plecat și vor simți că-s goi

Căci fără Tine viața nu are nici un rost 

Oricât ar fi de bine, doar Tu ești adăpost.

Eu mă retrag din rugă și vreau să-ți mulțumesc 

Pentru bisericuța pe care o iubesc, 

Pentru surori și frați  mă rog doar cu speranță 

Și ți predau pe toți că Tu ne ți în viață. 

       Emilia Dinescu