Gânduri

1114. GÂNDURI 

Nu ne cunoaștem între noi, dar ne-am legat în rugă, 

Sunt mulți copii ce în genunchi au început să plângă, 

E boală multă pe pământ, e multă suferință, 

În lanț de rugă stau și eu și îți cer biruință. 

Nu ne legăm de acest pământ, fiindcă visăm doar cerul,

Dar știm că viața pe pământ dezleagă tot misterul,

Noi caracterul ne formăm să ne întâlnim cu Tine

Și ne luptăm încă de acum să facem numai bine.

În rugăciune stau acum, cu frații m-am unit,

Nu știu să cer, dar știu să spun la ce m-am învoit, 

Eu sunt bolnavă și cunosc ce-i suferința grea,

De aceea în rugă eu mă pun și vreau să spun ceva.

Nu trebuie ca să cunosc, dar trebuie să simt

Ce-i suferința pe pământ, să știi că eu nu mint,

Mă încred în Tine că cunoști mai bine cazul meu,

Mă încred în Tine  că lucrezi, știu că ești Dumnezeu. 

Predau în rugăciunea mea, o soră în suferință, 

A împresurat-o boala grea, noi avem o dorință,

Dorim ca Medic să lucrezi căci știm că ai putere

Și știm că dacă vrei, pe loc, alini orice durere. 

Și îndrăznim să zăbovim, în rugă mă odihnesc, 

Îți mulțumesc, Isuse bun, că pot să zăbovesc, 

La poala crucii Tale stau, e bine să vorbim, 

Aș vrea mai des să te întâlnesc, de cer ne pregătim. 

Și în rugă îți aduc acum o fată tinerică,

Eu știu că e greu pe pământ să te simți singurică,

Depresia e boală grea, mai grea-n singurătate,

De aceea eu, te rog, acum, trimite-i libertate. 

Sunt mulți copii ce-n suferință, ei s-au pierdut de mult,

Căci creierul este pătruns de un microb tăcut,

Satana atacă înverșunat căci timpul lui e scurt,

De multe ori noi stăm tăcuți, nu știm ce-i de făcut. 

Îți mulțumesc că am surori care chiar mă iubesc 

Și-n rugăciune le întâlnesc chiar de nu le zăresc 

Și îndrăznesc să strig acum și pentru Crevedia 

Căci mulți au ars luptând cu focul, făcându-și meseria.

Eu plâng și știu că suferința curând va înceta, 

Aștept cu multă bucurie, pe nori venirea Ta,

Mă încred în Tine și mă rog ca cerul să vedem 

Până atunci să ne luptăm să facem ce putem. 

Și poate nu putem lucra slujbași în via Ta,

În post și rugă putem sta și iată-ne așa,

Ne vom ruga și  vei veni, ne vei lua acasă, 

Noi știm că cina vom lua cu Tine la o masă. 

            Emilia Dinescu