În camera de sus




 1115. ÎN CAMERA DE SUS 

În camera de sus pășesc cu bucurie, 

E timpul meu de rugă, e timp de veselie, 

Nu că n-ar fi durere și lacrimi pe pământ, 

Dar eu sunt fericită căci Domnul este sfânt. 


Mi-așez la poala crucii necazul și durerea

Și Domnul le primește, cum n-aș avea plăcerea 

Să cânt în poezie, să cânt că sunt iertată, 

Chiar de e suferință, eu știu că sunt salvată. 


Vin, iată, în rugăciune, așa cum am promis, 

Mă prind cu voi de mână, satana e învins

Și rage ca turbatul, aduce suferință, 

Dar stând uniți în rugă obținem biruință.  


Privesc acum în mine și văd că sunt murdară, 

Dar vin în rugăciune căci harul e să piară, 

Te rog, mă curățește de tot ce e întinat, 

Deschide-mi ochii bine, e timp doar de rugat. 


E timpul de pe urmă, venim în rugăciune, 

Venim uniți ca unul, venim și vrem a spune, 

Aducem oful nostru și ne golim de greu,

Dar umple-ne cu Tine căci Tu ești Dumnezeu. 


Credința noastră este slabă și oscilantă,

N-ar trebui, Isuse, să fie așa vreodată, 

Când dăm de un necaz, ne temem și clacăm, 

Ajută-ne, în rugă noi cât mai mult să stăm.  


Să stăm în rugăciune, în lanț noi ne-am unit

Și pot spune că multe în viața mea am simțit, 

De când mă rog cu frații, durerea e ușoară, 

Căci știu că ruga noastră tot ce e rău doboară. 


Eu vin, acum, la Tine, cu listele ce-s lungi,

Dar știu că-n suferință chiar lângă noi ajungi,

Pe patul suferinței mulți te mărturisesc, 

Iar eu mă plâng întruna, constat ades, greșesc. 


Aduc în rugăciune pe fiecare nume,

Tu îi cunoști prea bine și știi de ce, anume,

Tu îi cunoști prea bine și știi pe fiecare 

Ce zace-n suferință, alină-n încercare. 


Ești Medicul suprem și mă încred în Tine, 

E timpul spre sfârșit, nenorocire vine, 

Satana ne atacă prin boli fără de leac

Fiindcă e conștient, e ultimul atac.


Venim în rugăciune, dar brațele sunt goale 

Se pare c-am greșit, eșecuri chiar totale,

Noi am adus copiii  la Tine la altar,

Dar i-a înșelat satana, întoarce-i cât e har.


Copii care au crescut în teamă și rușine, 

S-au afundat în patimi și cred că le e bine,

Alcoolul și tutunul, drogul, prostituția 

Au distrus inocența și chiar copilăria. 


Sunt nume multe, Doamne, strigăm cu disperare, 

În fața Ta, Isuse, îl spun pe fiecare, 

În dreptul tuturor cu lacrimi ne rugăm 

Noi credem cu speranță, degeaba nu strigăm. 


Satana este șmecher și atacă mișelește 

Fiindcă nu vrea să piardă, se teme, bâjbâiește, 

Cu patimi fel de fel atrage tineretul, 

Dar noi strigăm la Tine, Tu ești omniprezentul. 


În rugăciune, iată, aduc orașul meu

Deși este prosper, e fără Dumnezeu, 

Te rog, pentru vecini și pentru cunoscuți, 

Ajută-i să dorească să fie mântuiți.


Te rog, Cuvântul Tău să fie cunoscut 

Și să cunoască mulți c-ai fost de la început, 

Să se predea deplin în brațul Tău poporul 

Căci țara e-n durere, dar nu știe ce-i dorul.


E timpul scurt, se pare și știm că vei veni, 

Te rog, să dai speranță în inimi de copii,

Să-i aduci la credință părinții ce nu vor 

Să știe că copiii cunosc un Salvator. 


Unește Tu familii, unește la altar,

Cu bucurie, Doamne, unește-i cât e har,

Nu ne lăsa cu lacrimi prea mult ca să strigăm, 

Noi vrem cu bucurie, uniți slavă să-ți dăm.


Te rog, Doamne, pe Tine, vrem multă veselie,

În camera de sus intrăm cu bucurie,

Chiar dacă o povară purtăm și suferim,

Noi lângă Tine, Doamne, dorim mereu să fim.  


Vrem cerul cu ardoare, dorim în cerul sfânt, 

Chiar dacă-n alergare, suntem doar pe pământ,

Noi ne legăm de Tine, trăim doar cu speranță

Și mergem cu credință, trăim în astă viață.  


În camera de sus eu, iată, am intrat

Și-ți mulțumesc că-n toate, nicicând nu m-ai lăsat,

Strig pentru frații mei, în camera de sus 

Căci suntem împreună legați doar de Isus. 


Și rugăciunea noastră, azi nu o vom opri

Căci lanțul rugăciunii cu zale vom uni

Și vom striga uniți aceeași rugăciune

Până se va împlini a cerului minune. 


Curând, când Domnul nostru pe cer va apărea, 

Cu bucurie mare îl vom întâmpina 

Și vom cânta împreună la marea de cristal 

Și vom cânta în slavă, privind spre piedestal. 


Din camera de sus, eu, iată, am vorbit, 

Mă bucur că pe Tine, aici te-am întâlnit, 

Predau ștafeta, Tată și strig cu drag mereu, 

Îți mulțumesc că încă, eu sunt copilul Tău.           

              Emilia Dinescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fiecare pas al tău mă învață

Gânduri

Femeia misterioasă