Gânduri

 1176. GÂNDURI 

Cuvintele sunt goale și nu au valoare, 

Valoarea o găsesc în voi, în fiecare, 

Voi credeți c-ați crescut, v-ați înșelat,

Copilul ce ați fost, doar l-ați abandonat. 

Am vrut să vă privesc în ochi pe fiecare, 

Sub bucurie, am văzut tristețe, încercare,

Un ghimpe, o durere, purtați toți în ascuns,

Eu i-am predat durerea lui Isus. 

Am vrut să plâng și am plâns de fericire, 

Căci am văzut că nu e despărțire, 

După mult timp ne-am întâlnit și noi,

Cei care ați fost minunați, ați fost chiar voi. 

Nimic pe lumea asta nu e întâmplare, 

Doar Dumnezeu e cel care conduce tot sub soare, 

O zi senină El ne-a dăruit, 

Iar planul nostru El a înfăptuit.

Eu știu că, de acum, vă port în suflet și în rugăciune,

Avem un rost pe acest pământ și fiecare e minune,

Nu-s doi la fel, căci Dumnezeu a vrut

Să știm că fiecare-i unic și plăcut. 

Eu mi-am creat o lume-n poezie

Și știu că tot ce se întâmplă-i bucurie,

E darul pregătit de Dumnezeu, 

Un dat măreț primit-am, ieri și eu. 

Aș vrea să fiți în locul meu acum

Căci sufletul s-a transformat în scrum, 

Ce a fost adânc în suflet îngropat,

Ca fumul, ieri spre cer s-a înălțat. 

Eu mi-am creat o lume minunată

Și aș vrea ca-n viitor, cândva, vreodată 

Să fiți și voi așa cum sunt azi, eu,

Pe lângă bucurie, simt pacea de la Dumnezeu.

       Emilia Dinescu