Vindecarea copilului interior




 1177. VINDECAREA COPILULUI INTERIOR 

Mulți îngropăm trecutul cât mai adânc în suflet 

Și trecem anii, viața, cu un umblet, 

A trecut timpul și ne-am maturizat

Și credem cu tărie că, chiar ne-am vindecat. 


Vine o zi, când teama ne cuprinde fugitiv,

Realizăm, cu teamă, că în trecut, un punct este captiv

Și vrem ca să fugim, să ne ascundem de trecut, 

Dar nu e înțelept, nu trebuie făcut. 


Am înfruntat trecutul, chiar cu fruntea sus,

N-a fost o luptă grea, a dus-o pentru mine, chiar Isus,

Mi-a pregătit terenul dinainte, dar eu m-am speriat 

Și pentru o clipă am vrut să mă retrag, căci am clacat. 


Nu s-a putut, căci n-a vrut Dumnezeu, 

A hotărât că-i timpul să lupt cu mine, eu,

N-a fost o luptă grea, dar s-a luptat în rugăciune,

Vă mulțumesc din suflet la toți ce ați fost cu mine.


M-am vindecat de traume și de dureri profunde, 

Pitite bine-n suflet, în locuri doar de mine știute, 

Am înfruntat trecutul, momentul am depășit, 

Eu nu am nici un merit, Isus, El m-a iubit. 


A fost ceva mirific, a fost fenomenal, 

Am stat cu teamă-n suflet, mă tem de infernal, 

Dar Dumnezeu a vrut din somn să mă trezesc

Și-n colțul meu de suflet adânc să scotocesc. 


Am scuturat de praf, am scos tot din trecut, 

Mă simt sublim acum și știu că n-a durut,

S-a învechit prea mult, era chiar expirat

Trecutul ce am crezut că prea mult m-a marcat. 


Nu sunt un filosof și sfaturi eu nu dau,

Dar mă gândesc mai bine și iată, așa cum stau,

Vă rog frumos, din suflet, să nu lăsați trecutul

Să facă tot ce vrea, schimbarea e începutul. 


De nu se poate singur, vorbește, fi deschis, 

De îl privești în față, trecutul e învins 

Și cazi în rugăciune, predă-i lui Dumnezeu 

Tot ce te-a apăsat, ce a fost urât și greu.


De azi voi fi prezentă și în trecutul meu,

El nu m-a învins pe mine, învins-a Dumnezeu, 

Eu am făcut schimbarea și lupta am câștigat, 

Vă mulțumesc din suflet, la cei ce ați ascultat. 


N-am scris să mă mândresc, am scris că-s fericită 

Și fericirea toată de nu e împărtășită, 

Nu are nici un farmec, eu vreau să luați seama, 

Isus este acela, mi-a vindecat El rana.


Te rog, de ai citit și ai vreo suferință, 

Ascunsă bine-n suflet, cu multă chibzuință, 

Las-o să iasă afară, e timpul de înfruntat, 

Durerea ce e veche, e timp de abandonat. 


Nu suntem prizonieri, trecutul e învins, 

Cu rugăciune multă un nou țel am atins, 

Schimbarea e ușoară, când lupta e decisă, 

Constați, cu bucurie, tristețea e învinsă.


Vă mulțumesc din suflet pentru că ați citit, 

Eu mă retrag, acum, un om nou, fericit,

De vrei schimbare,  fă-o, dar luptă în rugăciune,

Nu mergi în luptă singur, eu sincer îți pot spune.

       Emilia Dinescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fiecare pas al tău mă învață

Gânduri

Femeia misterioasă